Am toamna in suflet si stele in cap.

Azi am depanat amintiri,am stat la povesti cu toamna. M-am plimbat de mana cu vantul, am ascultat cum frunzele se tanguiesc, caci sti ca pentru ele e inceputul sfarsitului si poate maine vor incepe inmormantarile aramii. Soare nu era, nici flori nu mai erau, dar nu le duc dorul, o sa ma invelesc in nori si o sa visez ploi domoale, stropi de sange ce se lovesc de pamant, exact cum sperantele noastre se lovesc de zidul realitatii.

Adio,dar revin la anul

Uitati,vara trece.
Pastrez in suflet toate zambetele monotone si privirile straine,imi va fi dor de voi,necunoscutilor.
Vom rosti si la anul acelasi " 'Neata " banal,la fel de neinteresant ca si vara asta.
Ne vom rupe de caldura,ne vom invalui in frunze,si imi va ingheta un zambet pe fata.
Ne vom privi si la iarna,printre gene inghetate,cu aceeasi sete de necunoscut,strainilor.

Purificare?

Am adormit cu iubirea intr-o mana si cu ura in cealalta. Cat dormeam ,iubirea a murit si ura s-a evaporat. Si dorm acum cu pumnii goi si pacea-n suflet ,si am sa-ncep sa fug de virusii astia ,caci..sti..nu imi place sa fiu bolnava nici de iubire nici de ura.

Dorinte de 17 ani.

Vreau zambete domoale pe acorduri de chitara.
Vreau vise implinite si vise imposibile.
Vreau sa-nghesui in mine marea,muntele,sa-mi tina companie in noptile inorate.
Vreau un cort din fluturi,un izopren din teluri neimplinite si un sac de dormit din vise.
Vreau propria cabana cladita din discutii tarzii si focuri de nestins.
Vreau prietenii legate cu ata dentara,sa isi blesteme zilele oricine incearca sa le desfaca.
Si mai vreau in munte,"cu plete carunte".
Nu cer multe.

Am omorat o musca si i-am simtit viata.S-a scurs incet in palma mea cand corpu-i l-am zdrobit indiferenta.Am omorat mult pana acum,si poate-mi sta-n fire sa curm vieti. Nimeni nu o priveste ca pe o fiinta vie.E o musca,un parazit enervant care isi vede sfarsitul venind furios, cu ziarul sau cu pliciul, ori direct cu palma,in cazul celor mai impietriti, ca mine. Si nu, nu incerc sa aduc un "omagiu" vietatilor omorate, am depasit stadiul asta, cursul vietii nu-l pot impiedica eu. Dovada ca legea junglei se aplica in special in universul celor ce se cred "educati","binevoitori" si "binefacatori". Daca nu vorbesc,nu inseamna ca nu traiesc.

To do list

Si vreau sa imbratisez un munte, sa ma stranga in brate cerul si sa ma sarute pe obraz ploaia. Dintre toate elementele naturii, roua sa ma gadile in talpa s-un tunet sa ma bage in sperieti.  Si vreau sa ma trezeasca grindina,  soarele sa imi usuce parul, iar focul-mi din suflet sa ma indemne mai departe.

“Eu intreb : cine e cel ce-a trecut mai inainte?

Pentru ca eu vreau sa trec si mai inainte.” - Walt Whitman

Povesti nemuritoare

Sincer, incep sa cred ca soarele e cel mai fidel amant. Te saruta cu limbile lui de foc, fie ca e vara sau mijlocul iernii. Te mangaie in plin ger, printre nori si fulgi inghetati, cat si in toiul verii, printre sticle de apa si oameni transpirati. Poate ca nu e mereu acolo, dar sti ca la vara, iubitul inflacarat va reveni. Ca in orice relatie, excesul strica. Te arzi cu soarele, suporti consecintele, cu toate ca pana vara viitoare ai sa uiti lectia invatata, si-ti vei primi amantul cu bratele deschise.
Soare, azi ma-nbat de tine !

Ce poate fi mai tragic decat sa vezi cum viata dispare? Batranii zambitori, care erau mereu la colt in copilaria ta, sa afli ca, rand pe rand, s-au dus? Tot ce-ti era familiar, sigur si inocent dispare pe nesimtite. Oare de noi isi va aminti cineva cand n-om mai fi ? Poate nu esti ce faci in viata, ci ceea ce lasi in urma.

La capat de drum, din tine ce ramane ?

Cotrobaiala de primavara

Am cautat in rucsacul cu amintiri,si am asamblat toate franturile.Am regasit acum toate suspinele, soaptele si saruturile fugare din ultimii 2 ani. Am mai gasit si farame de rasarituri, o jumatate de apus si o luna plina. Doi ani nu ajung pentru povesti interminabile. Stai cu mine sa completam toate fragmentele regasite, cat inca se mai invarte Pamantul.

Daca ti se pare ca nu vezi,nu casca ochii,deschide-ti mintea.
Daca ti se pare ca nu simti,nu te ciupi,deschide-ti inima.
Daca ti se pare ca nu ii intelegi,nu intreba,deschide-ti sufletul.
Daca ti se pare ca nu auzi,nu striga,lasa-te purtat de vibratii.
 Iar daca ti se spune ca nu poti,nu crede,lasa-te purtat de destin.

Plangea si spasmele puternice ii zguduiau trupul.Iar imaginea ce I se impregnase in minte,cu el in mormant,nu o ajuta deloc.Se zicea ca mortii arata impliniti? Nu.El nu are voie sa arate asa.Nu trebuia sa fie eliberat.Nu inca.El trebuia sa ramana,sa o tina in brate,sa o mangaie cand o doare,sa o legene cand plange.Sa fie langa ea,acum si intotdeauna.Pentru asta exista.Dar el e rece.

Destin

N-am sa uit niciodata cum ma striga cineva de Dincolo.

Dormea adanc Eul din mine.

In celalalta camera,Dincolo...

Dormea definitiv Eul din tine.

In somnul inghetat de nemiscare,

-Ce Eul iti rapise timpuriu-

In recele abis de nicaieri,

Te pierzi.