Cotrobaiala de primavara

Am cautat in rucsacul cu amintiri,si am asamblat toate franturile.Am regasit acum toate suspinele, soaptele si saruturile fugare din ultimii 2 ani. Am mai gasit si farame de rasarituri, o jumatate de apus si o luna plina. Doi ani nu ajung pentru povesti interminabile. Stai cu mine sa completam toate fragmentele regasite, cat inca se mai invarte Pamantul.

Daca ti se pare ca nu vezi,nu casca ochii,deschide-ti mintea.
Daca ti se pare ca nu simti,nu te ciupi,deschide-ti inima.
Daca ti se pare ca nu ii intelegi,nu intreba,deschide-ti sufletul.
Daca ti se pare ca nu auzi,nu striga,lasa-te purtat de vibratii.
 Iar daca ti se spune ca nu poti,nu crede,lasa-te purtat de destin.

Plangea si spasmele puternice ii zguduiau trupul.Iar imaginea ce I se impregnase in minte,cu el in mormant,nu o ajuta deloc.Se zicea ca mortii arata impliniti? Nu.El nu are voie sa arate asa.Nu trebuia sa fie eliberat.Nu inca.El trebuia sa ramana,sa o tina in brate,sa o mangaie cand o doare,sa o legene cand plange.Sa fie langa ea,acum si intotdeauna.Pentru asta exista.Dar el e rece.

Destin

N-am sa uit niciodata cum ma striga cineva de Dincolo.

Dormea adanc Eul din mine.

In celalalta camera,Dincolo...

Dormea definitiv Eul din tine.

In somnul inghetat de nemiscare,

-Ce Eul iti rapise timpuriu-

In recele abis de nicaieri,

Te pierzi.

Ma pierd in probleme altora,in timp ce propriile-mi probleme cresc,si distrug.

Sti de ce nu mai vreau sa visez  ?

Ca la un moment dat,aripile se rup si visele dispar.

Si nu mai vreau sa pierd parti din mine.

Imi pierd gandurile intr-o cana de ceai.Am incercat,am fugit dupa ele,dar se ascund tot mai adanc.Macar de-ar veni la tine.Dar se pierd.Si n-o sa intelegi niciodata cat m-am straduit sa le tin.Si sa te tin.

Daca nu ?

   Si daca as fi lacrima aia pe care o vei varsa pentru alta,clar mi-as blestema zilele.
       Daca as fi acea « alta »,tot mi-as blestema zilele,ca ai varsa lacrimi pentru mine.
       Daca v-as privi iubirea din-afara,poate ca mi-as blestema zilele,de ciuda ca nu am eu parte de ea.

Va rasari din nou,doar pentru noi doi.

Un zambet,o tigara si un ceai.E vara.E vara in mine,cand imi amintesc cum eram asta-vara cu tine.Si vreau.Vreau sa ne trezim inghetati,intr-un sac de dormit subtire,pe varful unui munte sau pe nisipul ud,si vreau sa vina vara.La vara promit ca nu-mi mai scapi.La vara,prinzi cu mine un rasarit.Doar noi.La munte sau la mare.Promit.

Si un lucru stiu sigur.Sunt o simpla garsoniera.Parintii'mi sunt fundatia,eu sunt peretii,dar un singur om locuieste in mine.Tu.Si nu,nu te poti muta,esti arestat la domiciliu pe o perioada nedeterminata de timp,condamnat la tortura prin iubire excesiva.

Hm,16,e cumva varsta de mijloc ? Gen,30 de ani ai adolescentei ? Esti indeajuns de mare sa mergi singur la doctor,dar nu suficient sa`ti conduci propria masina.Poti sa`ti faci de cap,dar fara responsabilitati si prea mult stres. :)
Fuck 17 again,16 forever !

Poate acum ar fi momentul sa mi te implantez,sa te instalezi inlauntrul meu,sa fi mereu cu mine,sa faci parte din mine complet,si sa nu te mai indoiesti.

Poate ar trebui sa ma obisnuiesc sa fiu dezamgita.Ar trebui sa inteleg ca increderea e doar o iluzie.Ar trebui sa inteleg ca 5 din 10 propozitii sunt minciuni.Ar trebui sa inteleg ca singurul meu prieten sunt eu.Si ar trebui sa inteleg ca nimeni nu ma va iubi pentru ceea ce sunt.Si chiar daca o va face,nu va merge pana la capat.De la „a trebui” pana la „a se intampla” mai e mult.